marți, 8 iunie 2010

Excursie la Muntele Rosu

Cu o mica intarziere, scriu si despre foto-excursia de o zi la Muntele Rosu, in Masivul Ciucas. Saptamana trecuta eram in cautarea unui loc in care sa fug in week-end, pentru fotografii si pentru a iesi din Bucuresti, iar intamplarea a facut sa dau peste cateva informatii despre Muntele Rosu. A fost destul sa aflu ca numele provine de la culoarea bujorilor de munte (Smirdar, Rhododendron L.,Trandafir de munte, Azalee), care tocmai ar fi trebuit sa fie infloriti in aceasta perioada...
Au urmat "pregatirile" :) Vorbit cu prieteni sa vad care mai merge, cautat harta cu zona de acolo, informatii despre trasee. Cele mai bune harti: topografica, turistica, multumiri celor ce le-au postat pe net. Dupa un mic "studiu" pe harti, am ales cel mai scurt traseu: mers cu masina pana la cabana Muntele Rosu, Culmea Gropsoarele-Zaganu (traseu triunghi rosu), Saua Chirusca - Cabana Ciucas (traseu cruce rosie), inapoi la cabana M. Rosu (traseu banda galbena). Plecarea ... sambata dimineata, ora 04:00, am incercat sa ajung cat mai devreme cu speranta ca va fi lumina cat mai buna.

Vineri seara, ora 21:00, aflu de la prietenul care trebuia sa mearga cu mine ca dezerteaza :) Eram dispus oricum sa plec si singur, asa ca nu era cea mai mare problema. Incerc totusi sa trimit un sms unui coleg, iar raspunsul e afirmativ, plecam pe la 4 - eu (Mike), el (Gabi) si cu prietena lui (Claudia), formatie completa, asta dupa ce i-am avertizat ca totusi mergem pe munte si ca ar fi cel mai bine sa scoata ceva bocanci de la naftalina. Oricum altcineva mai incapea in masina doar cu mari eforturi.

Am plecat de acasa pe la 4 si ceva, am intregit echipa, ne-am oprit pe la "Mac" sa suplimentam ce luasem eu de acasa, iar pe la 5 ieseam din Bucuresti. Traseul de urmat este Bucuresti - DN1 - Ploiesti - Valenii de Munte - Cheia - dupa iesirea din Cheia, la 2-3 km incepe un drum forestier pe dreapta, exista si indicator spre Cabana Muntele Rosu. In total sunt ~ 130 km., drumul este foarte bun pana in Cheia, singura parte mai proasta ar fi drumul forestier care urca pana la cabana (~ 3 km.), dar nu sunt probleme daca se merge cu atentie. A fost asfaltat ... demult :).

Pe la 7 fara ceva eram la cabana, in parcare erau doar 3 masini, liniste, deja ne intrebam daca nu cumva e inchis :). Am aflat ca putem sta la o cafea dar dupa ora 7, din ce am inteles inca nu era deschisa bucataria, asa ca am plecat in "recunoastere" spre statia meteo, respectiv a doua cabana din zona (Cabana SILVA). Am studiat putin si harta turistica existenta langa parcare, dar din pacate nu este extraordinar de bine "reprodusa", deci daca nu ai cat de cat habar de traseele existente ai ceva sanse sa te si incurci. Atentie...

A fost o dimineata superba, cerul era senin, doar culmile muntilor erau acoperite de nori. Ne-am invartit pe acolo in "recunoastere". Am identificat Statia Meteo si indicatoarele existente pentru a vedea pe unde incepem traseul apoi ne-am intors la cabana, pentru cafea. Restaurantul ne-a lasat o impresie foarte buna, am stat in salonul de nefumatori - o veranda luminoasa din care se poate admira toata zona. Apoi am mers la masina, ne-am strans "echipamentul" ... eu camera, obiectivele si ce mai aveam, Gabi ce mai ramasese prin masina: apa, ceva haine si cealalata camera. Atentie la apa, ar fi indicat sa veniti cu ea de pe drum pentru ca la cabana nu aveau decat la 0,5l (5 RON). Eu am tot amanat in speranta ca voi gasi o benzinarie dupa Valenii de Munte ... dar cred ca acolo sunt ultimele benzinarii pe acest traseu.

Pe la 9 am inceput sa urcam. Traseul pana pe Culmea Zaganu este de o ora si jumatate, dar este destul de abrupt. Daca nu aveti cat de cat experienta cu muntele, cel mai bine ar fi sa nu va grabiti, va puteti forma un ritm dupa 10-15 minute de urcus. Eu eram oricum cu camera dupa mine, am ceva ani buni de cand nu am mai urcat pe munte, asa ca nu m-am grabit foarte tare. Oricum, sunt destul de multe zone de coasta in care va puteti relaxa. 
Noi ne-am oprit in destul de multe locuri pentru fotografii si pentru a admira zona, dupa ce se trece de prima parte a traseului se vede toata valea, statiunea Cheia, precum si Culmea Gropsoarele pe partea dreapta.
In ultima parte a traseului am avut parte de ceata. Ne-a dezamagit putin, ca nu se mai vedea mare lucru, dar intrasem deja in portiunea cu bujori de munte. Pana atunci ne-am tot intrebat care sunt si de ce nu dam de ei. In partea superioara, muntele este acoperit in intregime de afinis, presarat pe alocuri cu palcuri de flori roz.
  Pe la 11 si ceva am ajuns in cele din urma pe culme, la "intersectie". Ne-am odihnit, apoi am hotarat sa continuam conform planului, spre stanga catre cabana Ciucas (fosta cabana Ciucas, acum este in constructie una noua). Am spus "conform planului" pentru ca intrase in discutie si varianta sa ne intoarcem pe acelasi traseu, dar nici unul dintre noi nu a vrut asta.
Ceata nu s-a imprastiat, chiar erau zone in care era si mai deasa asa ca am urmat cararea, printre zone cu afinis si palcuri de ienupar. Diferenta de altitudine nu este foarte mare, asa ca traseul este destul de lejer.
Dupa aproape o ora am intalnit indicatorul catre cabana Ciucas, spre stanga. De aici, traseul coboara pe o zona acoperita de tufe de ienupar si molid, dar drumul este destul de bun, cararea nu cred ca va creea probleme decat in conditii de ploaie, cand sunt mari sanse sa fie mai mult noroi.
In timp ce coboram, ceata s-a imprastiat usor dezvelind peisaje impresionante. Din zonele de ienupar trecem in zone impadurite.

In cele din urma, iesim in ultima parte de pe acest traseu (cel putin pentru noi ... pentru ca traseul cruce rosie continua spre Est, catre DN1, conform hartii). In departare se observa noua cabana Ciucas, din ce am inteles de la alti turisti de pe traseu.
 Urmeaza cea mai dificila portiune a traseului ales de noi. Drumul a fost refacut destul de curand, si a fost acoperit cu pietris. Panta este abrupta, si sunt sanse destul de mari sa aluneci pe pietre, sau cu tot cu ele. Pe partea stanga a drumului este o vale secata, iar din loc in loc inca mai sunt zone cu zapada inghetata.
In cele din urma ajungem la un izvor - "Fantana Prof. Nicolae Ioan". Ne refacem proviziile de apa, apoi ne continuam drumul, atenti sa nu "ratam" cumva iesirea din traseu spre stanga, catre Cabana Muntele Rosu. Datorita lucrarilor la drum, o parte din arborii cu marcaj sunt destul de razleti, asa ca ne bazam oarecum pe simtul de observatie. In cele din urma ajungem la indicatorul catre cabana - urmeaza ultima parte a traseului - o ora.

De aici incepe urcusul prin padurea de foioase. Traseul este destul de usor, dar in mare parte este ascendent, asa ca aveti grija cum va conservati resursele pana aici. La fiecare panta mai abrupta veti fi din ce in ce mai curiosi sa vedeti ce urmeaza, daca nu cumva ati iesit in spatele cabanei :). Aveti rabdare, si bucurati-va de ultima parte a traseului, ultimele momente prin padure, in liniste, nu are rost sa va grabiti decat in cazul in care sunteti in criza de timp din diferite motive. Si ... nu luati in seama ce va spun picioarele, inca se mai poate, iar cand iesiti in poiana din spatele cabanei, bucurati-va de priveliste:

Nu mai ramane decat sa va odihniti putin, sa va bucurati de o masa la cabana si, in situatia in care nu ramaneti peste noapte, sa aveti grija la drumul catre casa. Eu am facut mai multe "plimbari" de o zi cu intors seara in Bucuresti, asa ca am preferat sa ma intorc in aceeasi seara, dar nu recomand acest lucru daca va simtiti obositi.

Recapitulare, pentru cei interesati:
Traseu pana la Cabana M. Rosu: Bucuresti - Ploiesti - Valenii de Munte - Cheia (130 km). Atentie la Ploiesti, sa nu ratati iesirea catre Valeni, exista posibilitatea de a ajunge la Valeni si din drumul de Brasov, dar va fi mai complicat.
Traseu pe munte, pentru cine vrea sa incerce traseul urmat de noi: De la Cabana Muntele Rosu se urca pe marcaj triunghi rosu ( cam 2 h mers lejer), pana pe culme. Apoi stanga pe marcaj cruce rosie, pana la indicator catre Cabana Ciucas, spre stanga. Se continua pe marcaj cruce rosie, care se intalneste cu mai multe trasee intr-o poiana, este un loc excelent de popas. Mai departe pe marcaj cruce rosie pana la Cabana Ciucas, apoi pe linie galbena pana la Cabana Muntele Rosu. Noi am facut 8 ore, dar fara sa ne grabim, cu oprit pentru fotografii, etc.

Sfaturi:
  • aveti grija la incaltari, cel mai recomandat ar fi totusi sa aveti bocanci, mai ales daca nu aveti prea mare experienta cu muntele. Desi probabil 3/4 din traseu se poate face lejer in adidasi, sunt cateva zone in care aveti toate sansele sa ramaneti desculti... Nu va riscati ca nu e de gluma cu asa ceva :) Si oricum ... mare atentie pe unde calcati.
  • apa minerala / suc sau ce vreti ar fi bine sa luati de pe drum, in Valenii de Munte am intalnit ultima benzinarie.
  • atentie la buletinele meteo, daca nu ati mai fost pe munte pe timp de ploaie nu plecati daca exista posibilitatea de ploaie, si asta mai ales daca nu sunteti imbracati calumea. Ar fi bine sa aveti cel putin un tricou de rezerva si ceva sa va apere de ploaie in orice conditie.
  • nu va abateti de la traseul marcat daca nu stiti ce faceti. Si mai ales daca aveti norocul sa fie ceata.
  • e o idee buna sa aveti mancare la voi. Stim cu totii ca este mancare la cabana, dar va prinde bine daca aveti 1-2-3 sandwich-uri cu voi. Si apa. :) Singurul izvor pe care l-am intalnit este cel din ultima parte a traseului, posibil sa mai fie si altele dar eu nu le stiu.
  • atentie la telefoane, sa fie incarcate, in principiu nu este grozav nivelul de semnal asa ca se descarca mult mai repede.
  • eu am avut cu mine mai multe harti imprimate de pe net.
Poate ceea ce am scris mai sus pare exagerat, dar s-ar putea sa ajute in mai multe cazuri. Traseul nu este dificil, dar intotdeauna "paza buna trece primejdia rea". E destul sa calcati stramb, cu o entorsa nu ajunge nimeni la cabana prea usor.

Harta Ciucas, Harta Muntele Rosu
Vezi aici A DOUA EXCURSIE LA CIUCAS (13 iun 2010)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...