Cabana Valea Neagra - punct de plecare in Masivul Siriu

Ar fi trebuit sa scriu acum despre traseul catre Lacul Vulturilor, dar ... din pacate am ajuns cam tarziu la Cabana Valea Neagra. Din ce stiam, pana la lac traseul e de 3-4 ore, 3-4 ore intors, deci plus pozat si faptul ca eu nu ma prea "grabesc" pe munte ... aveam un timp estimat de 9-10 ore. Din pacate am trecut de Barajul Siriu pe la 9 dimineata, asa ca am preferat sa evit cateva ore de noapte la intoarcere, pe un traseul pe care nu il cunosc :)

Barajul Siriu

Lacul Siriu (Masivul Siriu pe partea stanga)

Una din problemele de "planificare" a fost ca nu stiam exact cum ajung la Cabana Valea Neagra, ma bazam doar pe cateva informatii de pe internet. Pana la urma e nevoie doar de putina atentie, nu sunt alte drumuri in zona respectiva, dar prima intrare este usor de ratat datorita faptului ca este oarecum in vale. Drumul este la cateva sute de metri dupa Viaductul Stânca Tehãrãu, dupa o curba (este usor de ratat, ceea ce am facut si eu ... :) ), dar se poate intra si pe urmatorul drum la stanga pentru ca nu prea e loc de intors in zona aia...

Pe aici se coboara spre Valea Neagra

Drumul este destul de accidentat, pe ambele intrari.

Zona izvoarelor termale (cred) si casutele BTT. Cabana Valea Neagra se afla in zona palcului de brazi, in dreapta.

De aici este usor de ajuns la cabana, acum exista si pod pentru masini peste Raul Buzau, deci se poate lasa masina exact langa cabana. Asta pentru cei care au curajul sa treaca puntea cu masina :D

Cele doua punti peste Buzau

Pare totusi destul de solida :D

Puntea veche, si date de contact. Ati notat ?

Cabana Valea Neagra

 ...si daca am renuntat la traseul catre Lacul Vulturilor, sa nu credeti ca m-am intors acasa "cu coada intre picioare". Am oprit la baraj pentru mai multe fotografii, am mers pana la Cascada Casoca, am urcat spre Gura Teghii sa vad cum e drumul, am fost pana la Colti unde am avut norocul sa gasesc Muzeul Chihlimbarului deschis, si am avut parte de un apus superb la Paclele Mari (Vulcanii Noroiosi). Deci ... mai am de scris despre tura asta.

Pentru cateva poze din Masivul Siriu si o descriere de tura aici. Cred ca este vorba de acelasi week-end (13-14 nov. 2010), daca nu chiar aceeasi zi ;)

Sper sa ajute descrierea drumului pana la Cabana Valea Neagra, tocmai de asta am si track-ul GPS cu drumul din Bucuresti pana acolo:

View Bucuresti - Siriu - Cabana Valea Neagra

Toamna tarzie pe langa BRAN (6 noiembrie 2010)

Asteptam de mult o zi insorita pentru o plimbare de toamna in zona Bran - Moeciu, si tot am asteptat ... pana s-a facut noiembrie :). Planul era sa ajung in zona Moeciu - Pestera - Magura, sa gasesc un loc bun in care sa las masina, iar traseul il planificam "din mers".

Din pacate, padurea a imbracat deja hainele de iarna, asa ca tura pe munte s-a transformat intr-o plimbare cu masina, sa cunosc cat mai bine zona pentru alte ture viitoare...

Traseu (cu masina): Bucuresti - Predeal - Rasnov - Bran - Moieciu de Jos - Pestera - Magura - Zarnesti - Bran - Moieciu de Sus - Bran - Cheile Dambovicioarei - Rucar - Targoviste - Bucuresti (~ 400 km).

Pe drum, spre satul Pestera.

Spre Magura - Cheile Zarnestilor

Dimineata la Moeciu de Jos

Piatra Craiului si satul Pestera (stanga)

Mesteceni de toamna

Monumentul oierilor (sat Pestera)

“Tu Ghicuta urci Vladusca
Pan’ la Pietrele lui Crai
Sa dai branza cea mai grasa,
Dar in coji de brad s-o dai
Afle varul secelean
C-a facut-o un pesterean…”

(versuri din "Legenda Branului", inscriptionate pe monumentul din satul Pestera)

Gratar, leagan, curte, aer, padure ... altceva ? :)

Culori de toamna

Indicator trasee din Moeciu de Sus

Pensiunea Vraja Muntelui (Moeciu de Sus)

Hotel Turnul (http://www.hotelturnul.ro, Moeciu de Jos)

Toamna la Castelul Bran

Produse ecologice :)

Amestec de culori

Mausoleul Mateias (Mausoleul Valea Mare - Campulung-Muscel)

Drumul este bun peste tot. Din Predeal spre Rasnov se turna covor nou de asfalt in trei locuri, deci cat de curand probabil va fi refacut, Cheile Dambovicioarei - a fost asfaltat, din ce am inteles va fi facut pana in sat Ciocanu, taxa de acces 2 RON. Moieciu - Pestera - Magura - Zarnesti. Singura zona mai "denivelata" ar fi Rucar - Targoviste ...

Focul Viu (Terca / Lopatari - Buzau)

Dupa "vizita" la Vulcanii Noroiosi (Paclele Mici si Paclele Mari), urmatoarea destinatie era zona Sareni - Lopatari - Terca unde vroiam sa ajungem la Focul Viu, si daca mai ramanea timp si o plimbare spre platoul Meledic.

Am ales drumul cel mai scurt de pe harta: de la Vulcani ne-am intors pana in satul Policiori, apoi dreapta spre Scortoasa. La inceput este asfalt, dar in scurt timp drumul se transforma din sosea in "drum modernizat", conform cu indicatoarele intalnite... Oricum, se poate merge destul de bine, desi e drum de piatra pot spune ca este mai bun decat o sosea plina de gropi :)

Sunt cateva zone mai dificile datorita jgheaburilor formate din cauza ploilor, dar am trecut fara probleme. Pe timp de ploaie cred ca nu e acelasi lucru, mai alex pe zonele in rampa. 

Zona platoului carstic de la Sareni - Meledic, din drumul catre Chiliile (localizare)

Drumul catre Chiliile in dreapta, in stanga coboram spre Sareni.

Drum...

Ajungem la sosea. Din pacate nu am alimentat cand trebuia, prefer sa nu ma risc cu ce mai am, asa ca facem un mic "ocol" spre Buzau. Din fericire este o benzinarie la vreo 15 km... Spun "din fericire"  pentru ca GPS'ul spunea ca cea mai apropiata e la ~ 30 km.

Grunjul sau Muntele de Sare (monolit de marne cineritice), aproape de Sareni (localizare)

Pana in comuna Lopatari drumul este destul de bun, dar apoi, pana la Terca mergem din nou pe drum de piatra. Nu am avut probleme, dar nu pot spune ca recomand traseul asta decat pentru cei cu masini "de teren".

In cele din urma ajungem si la punctul din care presupun ca trebuie sa urcam. Presupun cu ajutorul GPS-ului, pentru ca nu exista nici un fel de indicator, cu masina oricum nu puteam sa merg mai departe pentru ca erau niste jgheaburi destul de inalte in drum, si peste apa vad o punte de care citisem pe net... Pentru cei cu masini de teren sau ceva mai inalte - se trece apa cu masina ocolind puntea pe partea stanga, apoi exista drum de piatra pana mai sus.

Se poate urca si cu masina, daca e ceva mai inalta... Eu nu am incercat sa trec apa cu a mea :)

Viata la munte.

Dupa ce se termina drumul pietruit, se trece apa prin primul loc mai deschis din STANGA. Parea mai noroios si dificil de trecut, dar pe acolo ar fi traseul corect, apoi prin gradini oarecum in diagonala. Eu am preferat sa caut un loc mai bun de trecut mai sus, dar se ocoleste destul de mult... Deasmenea, am fost putin pacalit de GPS: pe harta ROAD exista doua puncte marcate pentru "Rezervatia Focul Viu" ... iar cel corect este cel mai apropiat. Oricum, zona este frumoasa, nu imi pare rau ca am ocolit :D.

De acolo venim...

Raze

Parasite ...

Vintage...

Terca, de la inaltime

Inceput de toamna.

Am gasit un drum!

... si un scorus :)

Ce o fi acolo jos ? Nu, nu satul ... mai jos :) ... Flacari ?

In sfarsit ajungem unde trebuie. Din punctul meu de vedere a fost perfect, am ajuns cat de cat pe seara, exact cum vroiam :) Nu pot spune ca este un fenomen "spectaculos", dar il consider un loc interesant si care merita vazut. Asta pentru cine e dispus sa bata drumul pana aici ... in conditiile in care drumul e praf!

Ca fenomen natural, Focul Viu reprezinta un loc in care exista emanatii permanente de gaze naturale ce ard la suprafata.

Focul Viu

De aici am urmat cararea, am vazut si cateva marcaje turistice (dar nu prea multe ...), pana aproape de drum.

Sara pe deal

Drum ... de caruta.

Am ajuns ... mai trecem doar apa. Puntea e undeva in stanga.

Traseul GPS:

Vizualizaţi FoculViu pe o hartă mai mare

Traseul Valea lui Stan in imagini (Fagaras, in apropierea Barajului Vidraru)

Pentru cei ce doresc un traseu mai "salbatic" (si mai putin frecventat :P) pentru o zi de week-end, Valea lui Stan e o destinatie perfecta. Din Bucuresti se ajunge destul de usor catre Vidraru (A1 - Pitesti - Curtea de Arges - Vidraru), iar in cazul in care aveti mai mult timp puteti vizita si Manastirea Curtea de Arges, sau Cetatea Poenari, aflata in imediata apropiere.

Prima data cand am plecat catre Valea lui Stan nu am parcurs decat prima parte a traseului. Am ajuns pe la 7 dimineata, era inca destul de rece asa ca am preferat sa ne indreptam catre Balea Lac, unde am urcat pe Vanatoarea lui Buteanu (aici traseul), apoi am facut cale intoarsa si am reusit sa vedem macar prima parte din traseu.

La sfasit de vara (29 aug 2010), am reusit sa parcurgem intreg traseul:

Intrarea in traseu - transformata in toaleta publica de ai nostri conlocuitori ....

Un dig de corectie a torentului, pe partea stanga a acestuia exista si o scara...

La prima "vizita" ... digul era acoperit de o perdea de apa, acum era aproape uscat, dupa cum se vede. Atentie ... nu va chinuiti sa treceti digul pe partea dreapta, unde este cararea - se poate trece foarte usor pe stanga, unde exista o scara.

Senzatie ciudata ... acum cateva saptamani ne cautam loc de trecere prin apa.

Urme de viituri

Oare trunchiul asta a ajuns singur aici ? Ne intrebam cum e aici cand e viitura...

In curand vedem si apa. Si ... mai multi arbori adusi de apa.

Oare ce forta a adus padurea pana aici ?

Prima "balta"

Debitul mic al apei ne ajuta, inaintam destul de usor. Data trecuta era mai greu :)

Prima cascada. Destul de mica, dar numai buna pentru un "exercitiu" de fotografie

Privim inapoi...

Sculptura in piatra. Artist: apa ...

Inca o cascada ... si o mica trecere pe partea dreapta.

Aceeasi cascada.

Oare ce e dupa stanca aia ?

A ... doar valea.

Gabi, colegul meu, face un mic popas. Deh, eu am treaba cu camera foto ... asa ca merg mai greu :)

O apa de poveste ...

Balustrada ... improvizata, dar iti da un oarecare sentiment de siguranta.

Balustrada 2.

Hmm, ceva nou, o "balta"mai mare.

... si mai adanca ... si ... o cascada. De poveste, dupa cum spuneam.

Putin mai sus ... ia sa vedem noi ce e in stanga ...

... un canion inundat, ce sa fie ? :)

De aici, traseul ocoleste canionul din imagine pe partea stanga. Unde "ocolit" inseamna ca avem de urcat cateva scari pana mai sus.

Scari V.1.0.

Carare ... cu "balustrada"

Scari ... V.2.0

...da, pe aici ;)

O cascada mai mica, pe partea stanga a cararii.

De aici continuam pe carare, pe deasupra canionului ...

Exista balustrada improvizata cam peste tot.

Inca putin ... si va urma o zona mai dificila de coborat...

...si ajungem in locul din care ne-am intors data trecuta. Eu continui prin vale, Gabi merge pe partea dreapta, prin padure.

Oglinda de apa

Printre trunchiuri, astea se pare ca au ajuns aici destul de recent.

Radacini si cascada

Valea devine din nou domoala. Asta asa, sa ne mai revenim pentru ce e mai departe.

O bucata de scara, cel mai probabil adusa de apa ... si asezata aici de turisti.

Calm

De toamna...

Avem parte si de ceva soare. Ma rog ... mai sus de noi, dar deja padurea are alta culoare.

Pe jos ...

... apoi pe sus.

Scara suspendata, de pe un mal pe altul. Nu, nu este cel mai dificil punct.

Pana aici, poate veni oricine, are nevoie doar de ceva incaltari cat de cat de munte, respectiv de atentie in zonele mai inalte. De aici, sunt cateva locuri ceva mai dificile, mai ales daca ajungeti in Valea lui Stan cand debitul apei este mai mare, deci ar fi locul perfect pentru a face cale intoarsa.

Nu vreau sa sperii pe nimeni, nu este un traseu "de speriat", dar nici nu raspund pentru situatiile in care nu v-ati autoevaluat corect "capacitatile".

Oare cum arata cascada asta ... cu mai multa apa ? :)

..si de sus.

De acolo venim.

Pe bolovanul ala mare ... apoi jos. Cred ca e mult mai greu cu valea inundata.

Ingust.

Trepte.

Da, pe acolo. Vezi pe unde calci!

Eu ma uit pe unde sa merg ... Gabi se joaca la robinet :D

Scara. :)

Pe stanga mergem. Ne tinem de ce gasim, si suntem atenti unde calcam...

... dar privim si cerul, din cand in cand,

...si uneori ne uitam de unde am venit.

Reflexii cristaline.

Bolovani.

O "scara" improvizata.

...grrr, pe unde trec si eu ?

Pentru mine, a fost cel mai dificil loc din tot traseul. Pana pe cauciucul ala am ajuns, dar acolo s-a stricat toata treaba. In principiu cred ca se poate urca pe dreapta, dar nu aveam priza pe bolovanul ala, asa ca pana la urma am urcat pe stanga... 

...de sus, asta dupa vreo 15-20 min :))

Inca o cascada. Scari pe partea stanga.

...si ceva mai de aproape,

, acum cu scari ...

... si acum de sus.

Si acum ... inca una! Frumos!

... dar urmeaza un nou exercitiu pe scarile alea,

...si apoi pe astea.

Urmeaza un canion inundat. Nu va chinuiti sa treceti asa, oricum o sa va descaltati :D

... eu v-am spus :)

Nu, nu era rece :))

Un mic popas, doar nu o sa mergem desculti mai departe...

... si apoi iar pe scari.

Mai pe carare, mai pe lemnele alea ...

Da. De astea ziceam.

... si inca putin.

Bolovani

Carare, si aici avem barele de metal.

S-a domolit valea ... trebuie sa ajung la un baraj, asa stiam din descrierile din care ma documentasem inainte...

Iata si barajul! Asta trebuie sa fie!

Asa arata pe partea stanga. Ne intoarcem, si trecem mai departe pin padure, pe dreapta.

De pe baraj ... in sus, la apus.

Pe baraj, am parcurs si Valea lui Stan.

De pe baraj se coboara pe o scara de lemn, prin partea dreapta. Cararea continua apoi pe partea stanga, la 100-200 m de baraj. De aici marcajul de urmarit ar fi o banda de plastic atarnata de crengi.

Inca o cascada superba, asa ... ca de sfarsit de traseu.

Prin padure ... de aici urcus. Atentie, cararea se urmareste usor, inca exista balustrade.

... pe carare.

Padure de fag.

Am ajuns "pe culme", cum s-ar spune. Se termina padurea ... se termina si urcusul. Ce o fi vazut Gabi ?

A ... un observator de vanatoare. Cam in paragina.

Cararea continua dupa ce ati parcurs poiana, pe partea dreapta. E si un indicator acolo, pacat ca niste binevoitori l-au ciuruit cu alice ... Apoi ... se coboara prin padure, cararea se distinge destul de bine, iar din loc in loc exista marcajul amintit - folie alba legata de crengi. Asta pana cand se iese in drumul forestier ... de acolo e simplu :)

Calamitate.

Cateva resturi de masini forestiere ... probabil.

Ce-o fi fost aici ? Chiar sunt curios ... Si oare de ce e in paragina ? :(

Calamitate 2.

Calamitate 3.

Un "capat" de Vidraru.

Sara pe lac.

Tunelul de langa Vidraru - am ajuns la Baraj. Inca putin si ajungem si la masina.

Traseu GPS:



View Valea lui Stan in a larger map

De retinut:
- exista cateva locuri destul de periculoase in traseu!
- nu plecati in traseu pe vreme nefavorabila, consider ca exista pericol de viituri atat de pe vale, cat si de pe versanti!
- in zona am auzit ca au fost "relocati" cativa ursi "gunoieri". Asta nu inseamna ca sunt adusi pentru a face curatenie dupa altii ... deci: 1. NU lasati gunoi in padure. 2. NU strica sa mai faceti si galagie din cand in cand.
- e bine sa aveti apa la voi. Potabila. De spalat este destula.
- Valea lui Stan NU este un traseu de initiere, cu care sa incepeti iesirile pe munte. Mai bine o plimbare catre  "Canionul 7 Scari", pentru o intalnire cu scarile ...