Traseul Valea lui Stan in imagini (Fagaras, in apropierea Barajului Vidraru)

Pentru cei ce doresc un traseu mai "salbatic" (si mai putin frecventat :P) pentru o zi de week-end, Valea lui Stan e o destinatie perfecta. Din Bucuresti se ajunge destul de usor catre Vidraru (A1 - Pitesti - Curtea de Arges - Vidraru), iar in cazul in care aveti mai mult timp puteti vizita si Manastirea Curtea de Arges, sau Cetatea Poenari, aflata in imediata apropiere.

Prima data cand am plecat catre Valea lui Stan nu am parcurs decat prima parte a traseului. Am ajuns pe la 7 dimineata, era inca destul de rece asa ca am preferat sa ne indreptam catre Balea Lac, unde am urcat pe Vanatoarea lui Buteanu (aici traseul), apoi am facut cale intoarsa si am reusit sa vedem macar prima parte din traseu.

La sfasit de vara (29 aug 2010), am reusit sa parcurgem intreg traseul:

Intrarea in traseu - transformata in toaleta publica de ai nostri conlocuitori ....

Un dig de corectie a torentului, pe partea stanga a acestuia exista si o scara...

La prima "vizita" ... digul era acoperit de o perdea de apa, acum era aproape uscat, dupa cum se vede. Atentie ... nu va chinuiti sa treceti digul pe partea dreapta, unde este cararea - se poate trece foarte usor pe stanga, unde exista o scara.

Senzatie ciudata ... acum cateva saptamani ne cautam loc de trecere prin apa.

Urme de viituri

Oare trunchiul asta a ajuns singur aici ? Ne intrebam cum e aici cand e viitura...

In curand vedem si apa. Si ... mai multi arbori adusi de apa.

Oare ce forta a adus padurea pana aici ?

Prima "balta"

Debitul mic al apei ne ajuta, inaintam destul de usor. Data trecuta era mai greu :)

Prima cascada. Destul de mica, dar numai buna pentru un "exercitiu" de fotografie

Privim inapoi...

Sculptura in piatra. Artist: apa ...

Inca o cascada ... si o mica trecere pe partea dreapta.

Aceeasi cascada.

Oare ce e dupa stanca aia ?

A ... doar valea.

Gabi, colegul meu, face un mic popas. Deh, eu am treaba cu camera foto ... asa ca merg mai greu :)

O apa de poveste ...

Balustrada ... improvizata, dar iti da un oarecare sentiment de siguranta.

Balustrada 2.

Hmm, ceva nou, o "balta"mai mare.

... si mai adanca ... si ... o cascada. De poveste, dupa cum spuneam.

Putin mai sus ... ia sa vedem noi ce e in stanga ...

... un canion inundat, ce sa fie ? :)

De aici, traseul ocoleste canionul din imagine pe partea stanga. Unde "ocolit" inseamna ca avem de urcat cateva scari pana mai sus.

Scari V.1.0.

Carare ... cu "balustrada"

Scari ... V.2.0

...da, pe aici ;)

O cascada mai mica, pe partea stanga a cararii.

De aici continuam pe carare, pe deasupra canionului ...

Exista balustrada improvizata cam peste tot.

Inca putin ... si va urma o zona mai dificila de coborat...

...si ajungem in locul din care ne-am intors data trecuta. Eu continui prin vale, Gabi merge pe partea dreapta, prin padure.

Oglinda de apa

Printre trunchiuri, astea se pare ca au ajuns aici destul de recent.

Radacini si cascada

Valea devine din nou domoala. Asta asa, sa ne mai revenim pentru ce e mai departe.

O bucata de scara, cel mai probabil adusa de apa ... si asezata aici de turisti.

Calm

De toamna...

Avem parte si de ceva soare. Ma rog ... mai sus de noi, dar deja padurea are alta culoare.

Pe jos ...

... apoi pe sus.

Scara suspendata, de pe un mal pe altul. Nu, nu este cel mai dificil punct.

Pana aici, poate veni oricine, are nevoie doar de ceva incaltari cat de cat de munte, respectiv de atentie in zonele mai inalte. De aici, sunt cateva locuri ceva mai dificile, mai ales daca ajungeti in Valea lui Stan cand debitul apei este mai mare, deci ar fi locul perfect pentru a face cale intoarsa.

Nu vreau sa sperii pe nimeni, nu este un traseu "de speriat", dar nici nu raspund pentru situatiile in care nu v-ati autoevaluat corect "capacitatile".

Oare cum arata cascada asta ... cu mai multa apa ? :)

..si de sus.

De acolo venim.

Pe bolovanul ala mare ... apoi jos. Cred ca e mult mai greu cu valea inundata.

Ingust.

Trepte.

Da, pe acolo. Vezi pe unde calci!

Eu ma uit pe unde sa merg ... Gabi se joaca la robinet :D

Scara. :)

Pe stanga mergem. Ne tinem de ce gasim, si suntem atenti unde calcam...

... dar privim si cerul, din cand in cand,

...si uneori ne uitam de unde am venit.

Reflexii cristaline.

Bolovani.

O "scara" improvizata.

...grrr, pe unde trec si eu ?

Pentru mine, a fost cel mai dificil loc din tot traseul. Pana pe cauciucul ala am ajuns, dar acolo s-a stricat toata treaba. In principiu cred ca se poate urca pe dreapta, dar nu aveam priza pe bolovanul ala, asa ca pana la urma am urcat pe stanga... 

...de sus, asta dupa vreo 15-20 min :))

Inca o cascada. Scari pe partea stanga.

...si ceva mai de aproape,

, acum cu scari ...

... si acum de sus.

Si acum ... inca una! Frumos!

... dar urmeaza un nou exercitiu pe scarile alea,

...si apoi pe astea.

Urmeaza un canion inundat. Nu va chinuiti sa treceti asa, oricum o sa va descaltati :D

... eu v-am spus :)

Nu, nu era rece :))

Un mic popas, doar nu o sa mergem desculti mai departe...

... si apoi iar pe scari.

Mai pe carare, mai pe lemnele alea ...

Da. De astea ziceam.

... si inca putin.

Bolovani

Carare, si aici avem barele de metal.

S-a domolit valea ... trebuie sa ajung la un baraj, asa stiam din descrierile din care ma documentasem inainte...

Iata si barajul! Asta trebuie sa fie!

Asa arata pe partea stanga. Ne intoarcem, si trecem mai departe pin padure, pe dreapta.

De pe baraj ... in sus, la apus.

Pe baraj, am parcurs si Valea lui Stan.

De pe baraj se coboara pe o scara de lemn, prin partea dreapta. Cararea continua apoi pe partea stanga, la 100-200 m de baraj. De aici marcajul de urmarit ar fi o banda de plastic atarnata de crengi.

Inca o cascada superba, asa ... ca de sfarsit de traseu.

Prin padure ... de aici urcus. Atentie, cararea se urmareste usor, inca exista balustrade.

... pe carare.

Padure de fag.

Am ajuns "pe culme", cum s-ar spune. Se termina padurea ... se termina si urcusul. Ce o fi vazut Gabi ?

A ... un observator de vanatoare. Cam in paragina.

Cararea continua dupa ce ati parcurs poiana, pe partea dreapta. E si un indicator acolo, pacat ca niste binevoitori l-au ciuruit cu alice ... Apoi ... se coboara prin padure, cararea se distinge destul de bine, iar din loc in loc exista marcajul amintit - folie alba legata de crengi. Asta pana cand se iese in drumul forestier ... de acolo e simplu :)

Calamitate.

Cateva resturi de masini forestiere ... probabil.

Ce-o fi fost aici ? Chiar sunt curios ... Si oare de ce e in paragina ? :(

Calamitate 2.

Calamitate 3.

Un "capat" de Vidraru.

Sara pe lac.

Tunelul de langa Vidraru - am ajuns la Baraj. Inca putin si ajungem si la masina.

Traseu GPS:



View Valea lui Stan in a larger map

De retinut:
- exista cateva locuri destul de periculoase in traseu!
- nu plecati in traseu pe vreme nefavorabila, consider ca exista pericol de viituri atat de pe vale, cat si de pe versanti!
- in zona am auzit ca au fost "relocati" cativa ursi "gunoieri". Asta nu inseamna ca sunt adusi pentru a face curatenie dupa altii ... deci: 1. NU lasati gunoi in padure. 2. NU strica sa mai faceti si galagie din cand in cand.
- e bine sa aveti apa la voi. Potabila. De spalat este destula.
- Valea lui Stan NU este un traseu de initiere, cu care sa incepeti iesirile pe munte. Mai bine o plimbare catre  "Canionul 7 Scari", pentru o intalnire cu scarile ...